„Jocurile de noroc” constau in general in a paria sau a miza ceva de valoare pe rezultatul unui joc sau al unui concurs. Ele implica in mod obisnuit trei lucruri: o constienta a riscului, speranta de a cistiga si probabilitatea de a pierde.

Jocurile de noroc sunt departe de a fi o noua activitate. Arheologii au descoperit piese folosite la jocuri de noroc in Egipt in urma cu aproape 5500 de ani. Astazi, jocurile de noroc reprezinta o industrie pe scara larga. S-a estimat ca numai in S.U.A. valoarea totala a pariurilor depaseste cu mult suma de 500.000.000.000 de dolari in fiecare an. Da, vreau sa spun cinci sute de mii de milioane!

Atitudinea crestinului fata de jocurile de noroc poate fi determinata de mai multe considerente biblice simple.

Lasind la o parte elementul de stimulare, jocurile de noroc sunt imboldite de dorinta de a obtine ceva fara un efort prea mare. Totusi, Scriptura subliniaza ca, daca doresti ceva, esti dator sa muncesti pentru aceasta si sa obtii lucrul acela printr-o munca cinstita. Vezi referirile repetate la bucuriile cistigului muncii cuiva: Eclesiastul 2:24; 3:13; 5:18-19. Pavel le-a poruncit celor care nu munceau „sa munceasca si... sa-si manince propria lor piine”, 2 Tes.3:11-12.

La originea majoritatii jocurilor de noroc se afla dorinta de „a te imbogati repede”. Biblia vorbeste foarte clar impotriva oricarei lacomii si a iubirii de bani. „Paziti-va de lacomie”, a spus Domnul Isus, Lc.12:15. Ea este o forma de idolatrie, Col.3:5. „Felul vostru de viata sa fie fara iubire de bani, (si) fiti multumiti cu ceea ce aveti”, Evr.13:5. Vezi si 1 Timotei 6:9-11.

Un mare numar de oameni au descoperit ca jocurile de noroc formeaza obiceiuri. Multi au devenit robiti de ele, cu consecinte dezastruoase pentru ei insisi si familiile lor. Atitudinea crestina potrivita fata de ele este ca, desi „toate imi sunt permise”, totusi „nu ma voi lasa stapinit de nimic”, 1 Cor.6:12.

In general, jocurile de noroc implica depunerea unei mize sau alta. Crestinul trebuie sa-si aminteasca ca el este numai un „administrator” al averilor sale. Cu toate ca intr-un anumit sens ceea ce este al nostru ne apartine (Fap.5:4), In alt sens este al Domnului. In timp ce-i aducea Domnului o jertfa mare, David a recunoscut: „Totul vine de la Tine, si dintr-ale Tale Ti-am dat”, 1 Cr.29:14. Domnul Isus a aratat limpede ca un factor care va determina rasplata noastra cereasca este modul in care ne-am folosit banii, Lc.16:11-12.

Crestinul este sfatuit sa acorde o mare atentie si formelor mai blinde ale jocurilor de noroc, ca de exemplu jocurile mecanice, si chiar si jocurile „gratuite” de tip „bingo” din magazine mari, supermagazine si statii de benzina. Desigur ca poti sa donezi pentru operele de binefacere care merita, dar ar fi intelept sa refuzi biletul de loterie care insoteste adesea apelul de donatie. Rugaciunea noastra ar trebui sa fie: „Pleaca-mi inima spre legile Tale si nu spre lacomie”, Ps.119:36.

Nu va fi nici o surpriza pentru tine sa descoperi ca nu exista aluzii la televizor in Biblie. Cu toate acestea, Scriptura da un indreptar pentru crestinul care doreste sa stie care ar trebui sa fie atitudinea lui fata de multele lucruri care pot fi vazute la televizor.

Noi stim ca Domnul este foarte interesat de mintea credinciosului. Intr-adevar, unul dintre obiectivele reale ale predicarii Evangheliei este sa ia captiv gindurile unei persoane si sa le aduca la ascultarea de Cristos, 2.Cor.10:5. Apostolul Pavel ne-a invatat importanta de avea gindurile atintite asupra unor obiective care merita. „Ginditi-va”, a zis el, „la cele de sus, nu la cele de pe pamint”, Col.3:2. Crestinului nu-i foloseste la nimic ca mintea sa-i fie expusa regulat la amuzamentele si distractiile lumii.

Bineinteles ca nu este posibil ca gindurile noastre sa fie ocupate totdeauna cu chestiuni „spirituale”. Totusi, Pavel ne ofera un set de criterii pe care sa-l aplicam acelor lucruri cu care ne hranim mintile: „tot ce este adevarat... vrednic de cinste... drept... pur... bun de iubit... cu reputatie buna, daca este vreo virtute si daca este vreo lauda, ginditi-va la acestea”, Fil.4:8. Acest verset ne ofera un standard inspirat care poate fi folosit pentru a testa daca pasunea este potrivita pentru ca turma lui Dumnezeu sa pasca in ea. Nu este voia lui Dumne6zeu sa ne expunem in mod deliberat la programe de televiziune care nu trec „testul din Filipeni 4:8”.

Fara indoiala ca ceea ce vedem face o impresie mai puternica asupra mintilor noastre decit ceea ce auzim. Totusi, apostolul Pavel considera drept un lucru rusinos chiar si sa vorbesti despre anumite practici imorale, Ef.5:12. De aceea, cu greu putem sa ne justificam optiunea de a privi astfel de lucruri prezentate vizual.

Iov a putut spune ca el „facut un legamint” cu ochii lui; de ce sa priveasca atunci cu pofta o femeie tinara? (Iov 31:1). Multe programe de televiziune indragite contin materiale care tind sa stirneasca poftele. Cuvintele Domnului Isus sunt inca adevarate: „Oricine se uita la o femeie ca s-o pofteasca a comis deja adulter cu ea in inima lui”, Mt.5:28. Este o nebunie din partea noastra sa furnizam combustibil pentru propria noastra ispitire. „Nu purtati de grija de carne, pentru ca sa-i impliniti poftele”, Rom.13:14.

Ideile, valorile si atitudinile noastre sunt profund influentate prin ceea ce absorbim in mod regulat. Bombardarea constanta a mintilor noastre cu materialism, violenta, blasfemie si necuratie nu este menita sa produca in noi rodul Duhului, Gal.5:19-24. Cuvintul lui Dumnezeu ne indeamna: „Nu va conformati acestei lumi, ci fiti transformati, prin reinnoirea mintii voastre”, Rom.12:2.

Sa nu uitam nici faptul ca suntem administratori ai timpului nostru. Televizorul poate sa ne jefuiasca cu usurinta de timpul care putea fi petrecut in vreo forma de serviciu crestin, in rugaciune, in citirea Cuvintului lui Dumnezeu, sau facind altceva folositor. Porunca Domnului pentru noi este: „De aceea, umblati cu grija... rascumparind vremea”, Ef.5:15-16; cf. Coloseni 4:5.

Send mail to: amorar@rdslink.ro with questions or comments about this web site.
Last modified: 10/18/03